← Înapoi la Blog

Incompatibilitățile în profesia de avocat: ce înseamnă hotărârea Curții de Apel Centru

Robă de avocat, balanță și dosare pe o masă de lucru într-o sală de judecată — imagine ilustrativă

La 1 octombrie 2026, Curtea de Apel Centru a admis acțiunea în control normativ depusă de avocatul Ion Guzun și a anulat articolul 13 alineatul (3) din Statutul profesiei de avocat. Norma prevedea că stările de incompatibilitate stabilite de articolul 11 din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură sunt verificate și constatate de Consiliul Uniunii Avocaților, la cerere sau din oficiu. Potrivit presei, completul a fost format din judecătorii Ghenadie Mîra (președinte), Angela Bostan (raportor) și Nicolaie Ghedrovici.

Contextul explică atenția acordată hotărârii. Ion Guzun este membru al Consiliului Superior al Magistraturii și deține licență de avocat. Potrivit relatărilor de presă, în primăvara anului 2025 Uniunea Avocaților a constatat că statutul său de avocat este incompatibil cu calitatea de membru al CSM, iar ulterior el a contestat în instanță mai multe prevederi ale Statutului.

Ce prevede legea despre incompatibilități

Potrivit articolului 1 alineatul (2) din Legea nr. 1260/2002, profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă, în condițiile legii și ale statutului profesiei. Articolul 11 alineatul (1) stabilește că profesia de avocat este incompatibilă cu:

  • oricare funcție publică sau de demnitate publică;
  • activitatea de notar și cea de executor judecătoresc;
  • alte activități ce lezează demnitatea ori independența profesiei de avocat sau bunele moravuri.

Incompatibilitățile nu se răsfrâng asupra avocaților a căror activitate este suspendată (art. 11 alin. (2)). La rândul său, articolul 13 alineatul (1) litera b) prevede că activitatea de avocat se suspendă în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări.

Anularea normei din Statut nu elimină incompatibilitățile

Interdicțiile prevăzute de lege rămân în vigoare. Hotărârea vizează o normă din Statut, adică un act adoptat de organele profesiei, nu articolul 11 din lege. Întrebarea juridică nu este dacă incompatibilitățile există, ci cine le poate constata, în ce procedură și cu ce garanții pentru avocatul vizat.

Până la data redactării acestui material nu am identificat publicarea hotărârii motivate, astfel că raționamentul exact al instanței nu poate fi încă analizat. În principiu, o normă statutară care atribuie competențe unui organ profesional trebuie să aibă temei în lege. Dacă instanța a constatat lipsa unui asemenea temei, problema este una de competență și procedură, nu de drept material.

Când produce efecte hotărârea

Acțiunea de control normativ este reglementată de articolul 206 alineatul (1) litera e) din Codul administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile împotriva actelor administrative normative (art. 191 alin. (2)), iar hotărârile lor pot fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție (art. 191 alin. (5) lit. b)). Alte reguli relevante:

  • hotărârea în control normativ se motivează în scris în termen de 15 zile de la pronunțare, indiferent dacă a fost depus recurs (art. 226 alin. (4));
  • actul normativ anulat nu produce efecte juridice din momentul în care hotărârea devine definitivă (art. 228 alin. (2)), spre deosebire de actul individual anulat, care nu produce efecte din momentul emiterii (art. 228 alin. (1));
  • hotărârea definitivă de anulare se publică în aceeași sursă oficială în care a fost publicat actul (art. 227).

Pronunțarea și definitivarea sunt momente diferite. Anularea operează pentru viitor, de la rămânerea definitivă a hotărârii. Deciziile individuale adoptate anterior în baza normei anulate nu devin automat nule; fiecare poate fi analizată sau contestată potrivit procedurii și termenelor care i se aplică.

Reacția Uniunii Avocaților

După pronunțare, Consiliul Uniunii Avocaților a fost convocat în ședință extraordinară. Potrivit presei, pe ordinea de zi figurau hotărârea instanței, denunțarea cartei interprofesionale semnate la 8 mai 2026 și convocarea unui congres extraordinar al avocaților. Ședința programată inițial pentru 2 octombrie a fost amânată, iar la 6 octombrie 2026 a fost întreruptă până la recepționarea hotărârii motivate a Curții de Apel Centru.

Până la data redactării acestui material nu am identificat informații publice privind reluarea ședinței, depunerea unui recurs sau rămânerea definitivă a hotărârii.

Autonomia profesiei și controlul judecătoresc

Autonomia profesiei de avocat nu exclude controlul legalității actelor adoptate de organele sale. Dimpotrivă, controlul judecătoresc poate confirma că aceste organe acționează în limitele competențelor conferite de lege. Hotărârea ar putea determina clarificarea – prin lege sau prin modificarea Statutului – a organului competent să constate incompatibilitățile, a procedurii aplicabile și a garanțiilor de apărare ale avocatului vizat.

Pentru avocații care dețin sau intenționează să accepte o funcție publică, regula practică rămâne aceeași: situația trebuie evaluată în raport cu articolul 11 din lege, iar la nevoie activitatea de avocat trebuie suspendată.

Vezi și: Contencios administrativ în Chișinău

Surse

← Înapoi la Blog

Comentarii

Încă nu există comentarii. Fii primul care adaugă un comentariu.

Adaugă un comentariu