Evaluarea externă a procurorilor: ce arată studiul CRJM despre hotărârile CSP

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat, la 28 octombrie 2026, un studiu privind activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026. Cea mai discutată constatare privește evaluarea externă a procurorilor: CSP a acceptat 95% dintre rapoartele care recomandau promovarea evaluării și 18,2% dintre cele care recomandau nepromovarea. Studiul a fost elaborat de Carolina Bagrin.

Cum funcționează evaluarea externă

Evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor este reglementată de Legea nr. 252/2023. Comisia de evaluare verifică integritatea etică și financiară a persoanei evaluate și întocmește un raport cu recomandarea de promovare sau de nepromovare a evaluării. CSP examinează raportul și decide dacă îl acceptă; dacă îl respinge, aspectele indicate pot fi remise Comisiei pentru reevaluare. Hotărârile CSP pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție.

Acest mecanism este distinct de evaluarea periodică a performanțelor procurorilor, desfășurată în baza Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură.

Cifrele principale

• CSP a examinat 32 de rapoarte privind 30 de procurori; în cazul a doi procurori au fost examinate atât raportul inițial, cât și cel de reevaluare.
• La 30 septembrie 2026, 22 de procurori promovaseră evaluarea, doi nu o promovaseră, iar în șase cazuri procedura nu era finalizată.
• Din 20 de rapoarte cu recomandare de promovare, CSP a acceptat 19 (95%).
• Din 11 rapoarte de nepromovare soluționate pe fond, CSP a acceptat 2 (18,2%). În celelalte cazuri a respins raportul: de șase ori a dispus reevaluarea, iar de trei ori, după reevaluare, a constatat promovarea evaluării.

Diferența dintre cele două rate nu dovedește, prin ea însăși, ilegalitatea vreunei hotărâri. Fiecare caz depinde de probe, de criteriile legale și de motivare. Cifrele indică însă o zonă în care transparența sporită ar întări încrederea în proces.

Deliberări și voturi

• Deliberările pentru rapoartele acceptate au durat, în medie, 5,9 minute, iar pentru cele respinse – 22,5 minute, de circa 3,8 ori mai mult.
• Din 31 de hotărâri pe fond, 25 (80,6%) au fost adoptate unanim; cele șase hotărâri cu voturi divizate au privit, toate, rapoarte de nepromovare.
• În aceste șase cazuri, membrii CSP aleși dintre procurori au votat împotriva acceptării raportului în 26 din 29 de voturi, iar membrii din societatea civilă au votat pentru acceptare în 16 din 23 de voturi.

Autoarea subliniază că șase cazuri sunt prea puține pentru a contura un tipar general.

Motivarea întârziată a hotărârilor

CRJM a semnalat publicarea tardivă a motivării hotărârilor, mai ales a celor contestate, ceea ce reduce actualitatea informației și posibilitatea monitorizării publice. Legea nr. 252/2023 conține reguli speciale privind publicarea hotărârilor motivate ale CSP. Motivarea permite persoanei vizate și publicului să înțeleagă temeiul soluției și face posibil un control judecătoresc efectiv.

Concursurile și volumul de lucru al CSP

• La concursul pentru 10 funcții de procuror s-au înscris 32 de absolvenți ai Institutului Național al Justiției; doi s-au retras, 30 au fost intervievați și 10 au fost numiți. Interviurile au durat, de regulă, cinci–șapte minute, iar întrebările au variat considerabil.
• Din trei concursuri pentru funcții de inspector, primul (4 posturi, 3 candidați) s-a încheiat cu o singură numire, al doilea nu a atras niciun candidat, iar al treilea era încă în desfășurare.
• CSP a desfășurat 37 de ședințe, fără ședințe eșuate din lipsă de cvorum, și a examinat 307 subiecte; 154 dintre acestea (50,2%) priveau contestații împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică.

Recomandările CRJM

• comunicarea motivelor hotărârilor CSP până la publicarea integrală a acestora;
• delimitarea clară a aspectelor remise spre reevaluare;
• criterii comparabile pentru interviurile de selecție;
• explicarea publică a urgenței subiectelor incluse pe agendele suplimentare;
• identificarea cauzelor atractivității reduse a anumitor funcții;
• revizuirea normei din Regulamentul CSP care prevede radierea punctajului Colegiului de evaluare și selecție după finalizarea concursului de numire.

Recomandările nu sunt obligatorii, însă pot sta la baza unor ajustări ale practicii CSP.

Concluzie

Credibilitatea reformei procuraturii depinde atât de verificările individuale, cât și de felul în care instituțiile responsabile își motivează și își comunică hotărârile. Datele CRJM nu demonstrează, singure, nereguli, dar arată unde claritatea și transparența pot fi îmbunătățite.

Vezi și: Contencios administrativ în Chișinău

Surse

• CRJM, Carolina Bagrin – studiul privind activitatea CSP, 1 ianuarie – 30 septembrie 2026 (PDF).
• CRJM – comunicatul din 28 octombrie 2026.
• Codul administrativ nr. 116/2018, art. 191 – legis.md.
• Imagine: ilustrație generată digital pentru acest articol; nu reprezintă o ședință reală a CSP.